A devenit deja un loc comun să spui că 2020 a fost un an atipic sau ciudat sau altfel sau „plin de provocări”. Știm cu toții asta, chiar dacă fiecare l-a resimțit diferit. Dincolo de boală, de teamă, de restricții și de dezinfectarea obsedantă a mâinilor și suprafețelor, am încercat să ne adaptăm și să ne vedem mai departe de […]
Anuța se întoarce pe partea cealaltă în pat și strânge mai tare plapuma în jurul ei. Încă e întuneric afară, așa că poate să mai stea la căldurică o vreme înainte să se scoale și să se apuce de treburile zilnice. Întotdeauna i-au plăcut clipele astea dinainte de prima geană de lumină, când pretutindeni în jur e liniște și nimic […]
Parcă așa obosită ca la sfârșitul ăsta de an n-am mai fost niciodată sau am uitat sau doar mi se pare mai greu pentru că tot anul a fost stresant, în general. În ultimele zile până la vacanță, mă târăsc prin sarcinile zilnice și trag de mine să mai traduc câte o pagină de carte. Și asta dificilă. Printre treburile […]
Se opintește și mai ridică un bolovan, icnind. Îl sprijină pe burtă cei câțiva metri până la fântâniță, pufnind și asudând abundent. Acolo îl așază cu grijă, încercând să nu-l scape și să nu-i greșească poziția atent calculată dinainte. Uite, a ridicat deja două rânduri de dimineață, de când s-a apucat. Acu’ a venit soarele peste el și e mai […]
Știi cum stai așa, îți vezi de treburile tale, și deodată apare o notificare mică, roșie, amenințătoare în josul ecranului? Probabil te bucuri când îți scrie cineva, când te scoate din plictiseala cotidiană a jobului în corporație, când te gândești că te scot băieții la bere sau fetele la shopping. Dar când știi că este un mesaj de la EA, […]
It used to be all about Me and my and I and mine, Mostly about the past and present, Sometimes even the conditional. There used to be lots of question marks, Scrambled phrases and random words That ran through my head And life and ended in ellipsis. I would take a sentence, Divide it and examine it And squeeze every […]
Pe când eram boemă studentă la Litere și singurele mele griji erau ce băiat mă place și ce mai turuie Dorobăț la cursul de literatură engleză, îmi petreceam serile urcând Copoul la mult iubitul și, între timp, dispărutul Cannabis, bar al tinereții mele, scenă a nenumărate bucurii și drame și decor al multor discuții filosofice purtate până în zori, pe […]
Am avut mai multe bloguri de-a lungul timpului, toate cu viață scurtă și cvasi-secretă, mai puțin ultimul și cel mai recent, Cărți și călătorii, căruia m-am dedicat intens vreo patru ani și pe care l-am lăsat aproape în paragină încă vreo doi. Când l-am început, deși nu mai eram chiar jună și neștiutoare, eram încă destul de timidă și de […]
Stau în curte și aud cocoși, păsărele, undeva în depărtare, o drujbă, iar la picioarele mele dorm un câine și o pisică. În rest, liniște – era să zic mormântală. Numai că e chiar opusul: o liniște dătătoare de viață. Până nu demult, fundalul meu sonor de zi cu zi era un amalgam de sirene, claxoane, huruit de tramvaie, țipete […]
Toată viața mi-au plăcut pisicile. Mi se păreau frumoase, elegante, demne, leneșe într-un sens bun – adică ăla în care le cam invidiezi că ele pot face asta, iar tu nu – și, pe deasupra, stăpâne pe situație. De avut, n-am avut niciodată pisică, mai întâi, în copilărie, pentru că mamei nu-i plăceau, apoi pentru că stăteam în cămin sau […]
