Traducătorii ca personaje literare

Traducătorii sunt niște prezențe esențiale în literatură (este evident că fără ei nu am avea acces la multe dintre creațiile universale), însă natura meseriei le cere să fie extrem de discreți. Cu toate acestea, există câteva romane în care traducătorii ies din umbră și devin ei înșiși personaje.

Despre câteva astfel de romane am scris și eu aici, pe blog: în Sfârșitul poveștii, de Lydia Davis, personajul principal este o traducătoare, care explică ce înseamnă meseria asta, cât este de migăloasă, ce aptitudini necesită și cum este ea văzută din exterior; în Interpretul grec, de Max Davidson, protagonist este un interpret de conferință care se bagă în tot felul de situații periculoase, iar autorul face destule comentarii nu prea realiste, dar comice, ba chiar caustice pe alocuri, la adresa acestui mediu profesional; tot despre un interpret de conferință este vorba și în Inimă atât de albă, roman al unuia dintre scriitorii mei preferați, Javier Marias, alături de Fața întunecată a timpului, pe care o am, dar încă nu am citit-o; și să nu uit de The Translator, de Leila Aboulela, o carte frumoasă în care suntem martori la singurătatea unei traducătoare musulmane, la dorul ei de casă, la povestea de dragoste care se înfiripă pe neașteptate și la revenirea în țara natală.

Lista poate continua cu Femeia de hârtie, de Rabih Alameddine, pe care încă nu am citit-o, dar de care am auzit numai lucruri bune, cu Daniel Stein, traducător, de Ludmila Ulițkaia, un roman despre un evreu polonez care supraviețuiește Holocaustului traducând pentru Gestapo și pentru NKDV și salvează viețile a sute de oameni, cu Toamna decanei, cartea de interviuri cu Antoaneta Ralian, luate de Radu Paraschivescu, și așa mai departe.

Când atâția traducători și interpreți devin personaje literare, cine se mai îndoiește că sunt niște persoane deosebite și interesante? 🙂 M-a intrigat subiectul, așa că am făcut câteva căutări. Iată o listă cu titluri ce propun traducători ca protagoniști:

César Aira – The Literary Conference; 
Brian Aldiss – The Interpreter, cunoscută și ca Bow Down to Nul (science fiction)
Paul Auster – The Book of Illusions – Asta m-ar tenta, până acum mi-a cam plăcut Paul Auster.
Ingeborg Bachmann – Three Paths to the Lake (povestirea „Word for Word”)
L. Frank Baum – The Marvelous Land of Oz (capitolul 7 „His Majesty the Scarecrow”) – Se pare că trebuie s-o recitesc, nu-mi aduc aminte capitolul
Luciano Bianciardi – La Vita Agra 
Anita Brookner – Falling Slowly – Am citit Hôtel du Lac de ea și mi-a plăcut (alt câștigător al prestigiosului premiu Man Booker).
William F. Buckely Jr. – Nuremberg: The Reckoning
Italo Calvino – If on a Winter’s Night a Traveller – Pe asta o vreau de mult!
Cervantes – Don Quixote – Și pe asta ar trebui s-o recitesc!
Susan Choi – The Foreign Student
John Crowley – The Translator
Dicey Deere – The Irish Manor House Murder – Mmmm, ce bine sună!
Samuel R. Delany – Babel-17 (science fiction)
Fyodor Dostoevsky – Crime and Punishment – Pe asta chiar am luat-o de acasă s-o recitesc! 🙂
Sarah Dunant – Transgressions
Francesca Duranti – House on Moon Lake
Jonathan Safran Foer – Everything Is Illuminated – Ah, da! Cum de am putut să uit de ea? Foarte comică partea cu engleza stricată a așa-zisului interpret.
Brian Friel – Translations (piesă de teatru)
Anna Gavalda – Someone I Loved
Suzanne Glass – The Interpreter
Peter Handke – The Left-Handed Woman
Todd Hasak-Lowy – The Task of This Translator
Donald A. Herron – The Misadventures of Interpreter Sam
Russell Hoban – Riddley Walker
Sheri Holman – A Stolen Tongue (ficțiune istorică)
Nancy Horan – Loving Frank
Susanna Jones – The Earthquake Bird (thriller)
Ward Just – The Translator
Suki Kim – The Interpreter
India Knight – Don’t You Want Me
Julia Kristeva – Possessions – Numele ei îmi aduce aminte de lucrarea de licență și de intertextualitate. 😀
Wally Lamb – I Know This Much Is True
John le Carré – The Mission Song
David Lodge – Small World – Am citit trilogia universitară a lui Lodge, dar nu-mi aduc aminte de vreun traducător acolo…
Peter Manseau – Songs for the Butcher’s Daughter
Pascal Mercier – Night Train to Lisbon
Anne Michaels – Fugitive Pieces
Andrew Miller – Oxygen
Nicole Mones – Lost in Translation
Robert Moss – The Interpreter (ficțiune istorică)
Iris Murdoch – Under the Net – Îmi plăcea mult Iris Murdoch la un moment dat. Pe ăsta nu l-am citit, ar trebui să-l caut. 🙂
Joyce Carol Oates – The Tattooed Girl – Încă unul de trecut pe listă!
Ann Patchett – Bel Canto
Matthew Pearl – The Dante Club
Jacques Poulin – Translation Is a Love Affair
Piers Paul Read – A Season in the West
Arno Schmidt – Bottom’s Dream (upcoming)
Carol Shields – Unless
José Carlos Somoza – The Athenian Murders
Rose Tremain – The Way I Found Her – Sună a mister! Me wants it!
Mario Vargas Llosa – The Bad Girl
Paolo Volponi – Last Act in Urbino
Peter Waterhouse – Language Death Night Outside: Poem. Novel
Barbara Wilson – Cassandra Reilly Mystery series
Jeannete Winterson – Written on the Body – Am citit Portocalele nu sunt singurele fructe. Poate ar trebui să mai încerc ceva de ea.
A. B. Yehoshua – The Liberated Bride
Banana Yoshimoto – NP

(Sursa)

Voi ați citit ceva din listă? Mai știți și altele?

4 Comments

Filed under Lecturi

4 Responses to Traducătorii ca personaje literare

  1. Camy

    Am citit cartea lui Mario Vargas Llosa – „The Bad Girl” (titlul in romana este „Ratacirile fetei nesabuite” – mult mai inspirat decat cel din engleza, dupa parerea mea, iar traducerea este magistrala) si mi-a placut la nebunie. Cand am citit-o, acum cativa ani, Llosa nu luase inca Nobelul iar pentru mine era total necunoscut, imi cumparasem cartea dintr-un impuls de moment, fiindca ma atrasese titlul si coperta. 🙂 A fost o alegere mai mult decat inspirata! Mai tarziu am recomandat-o si unei prietene sceptice si a trebuit sa recunoasca ca am avut dreptate. Merita citita!

  2. Ah, ce subiect fain. Dacă punem la socoteală și interpreții (punem, da?), mai pot adăuga (cel puțin) o povestire a Laviniei Braniște, „Moartea caracatiței Paul”, din volumul „Cinci minute pe zi”. Am zis cel puțin pentru că am citit doar trei, și deci nu știu dacă mai apare și în altele au ba.

    Acum mă tot gîndesc dacă am mai dat de traducători la autorii români și nu-mi mai amintesc nimic. Ah, tre’ să citesc odată Belcanto, mă tot împiedic de el.

    • Sigur că punem la socoteală și interpreții, am și dat exemple. 🙂 Doar că ar fi ieșit un titlu prea lung dacă aș fi făcut distincția asta acolo. N-am citit povestirea de care zici, sună interesant. 🙂
      Și eu am tot auzit de Belcanto. Văd că a apărut la Humanitas, în colecția Raftul Denisei. 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *