Ţara Zarandului şi Ţara Haţegului

Continuând ideea de circuit din 2010, am plecat din nou să colindăm, de data asta prin Ţara Zarandului şi Ţara Haţegului. Dar să le iau pe rând.

Împreună cu o gașcă veselă, am pornit la drum fără planuri precise, doar cu o vagă idee despre ce am vrea să vedem şi cu mult chef de ducă.

Fotografie Fotografie

Până să ne strângem cu toții, ne-am dus în formulă restrânsă spre Sibiu, cu nelipsitul popas la mici pe Dealu Negru, iar ca primă destinaţie am ales Cetatea Medievală de la Slimnic, unde am şi înnoptat. Sentiment minunat printre ruine, greieri, cântec de chitară, gazde primitoare şi un pahar de vin. Prima noapte la cort după un an. A doua zi, m-am trezit în aer curat şi sunet de clopot.

Fotografie Fotografie Fotografie DSC_4104Fotografie DSC_4065

Sâmbătă, am completat trupa (opt în total) şi, după un rămas-bun călduros şi promisiuni de revedere cu păzitorii cetății, ne-am continuat drumul: Orăştie (pauza de masă cu râsete şi mâini întinse pofticios în farfuria vecinului), Deva, Ţebea, unde am admirat Gorunul lui Horea şi mormântul lui Avram Iancu, iar seara am ajuns la a doua destinaţie: Bocsig.

Fotografie Fotografie Fotografie  DSC_4174 DSC_4177OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Bocsig nu e doar un sat cochet lângă Ineu, Arad, ci e locul unde o săptămână am huzurit, am aşezat tabăra de unde plecam să vizităm împrejurimile, am mâncat cele mai gustoase bucate, am pescuit în voie, am ascultat liniştea bălţii, am jucat mima în jurul focului, ne-am jucat cu câinii (şi unii şi cu broaştele, se ştiu ei bine:)), ne-am cocoţat după mere, nuci şi pere, ne-am împrietenit mai tare între noi şi am cunoscut oameni faini de-ai locului.

Fotografie  DSC_4257Fotografie DSC_4596Fotografie   DSC_4236DSC_4550

Dintre locurile vizitate: Arad, care ne-a impresionat prin dimensiune, curățenie, arhitecură, atmosfera generală de relaxare și, cum altfel, prin ștrandul foarte mare și dotat/modernizat;

DSC_4367 DSC_4372 DSC_4381 DSC_4386 DSC_4394

Ineu, un orășel cochet în care am mers să ne aprovizionăm; 

Muzeul Apicol de la Miniş unde a fost foarte emoţionant, turul ni l-a făcut o doamnă în vârstă și extrem de politicoasă și delicată, care îi ținea locul soțului dumneaei, ghidul oficial, bolnav în acel moment. Ne-a povestit despre tipurile de stupuri, despre istoricul muzeului, ne-a invitat să privim și să întrebăm, oferindu-ne și produse apicole (fără a fi în vreun fel insistentă). La plecare, ne-a aplicat niște ștampile/tatuajele temporare în formă de albinuţă, pe care toţi le-am purtat cu mândrie apoi.

DSC_4438 DSC_4637 DSC_4640 DSC_4641 DSC_4652 DSC_4653 DSC_4660

Crama de la Păuliş, de unde am cumpărat niște vin foarte bun, cu care ne-am delectat seara la foc;

DSC_4664 DSC_4666 DSC_4668

Băile Lipova, unde am ezitat îndelung dacă să intrăm sau nu, pentru că era cam înnorat, dar până la urmă ne-am făcut curaj și am intrat, iar în secunda doi a început ploaia. 😀 Oricum, s-a putut face baie și așa, mai ales că (dacă țin eu bine minte) unul dintre bazine avea apă termală.

DSC_4698 DSC_4703

În alte zile am vizitat Beiuş (pe un drum foarte prost, parcurs și pe întuneric) şi Moneasa (stațiune turistică și de tratament, destul de cochetă, unde am mers pe coclauri și am mâncat clătite).

Vineri am ridicat tabăra și am pornit-o spre Haţeg: o zonă superbă, în care mi-ar plăcea să revin cât mai des. Întâlnire cu câţiva studenţi de la geologie, seri cu cântece de munte şi chitare, cu virşli făcuţi pe ţepuşe la foc, cu un peisaj feeric cu lună plină şi ploaie de stele (sau „Persiflante”, cum le ziceam în glumă).

Fotografie Fotografie Fotografie Fotografie DSC_5151 DSC_4918Fotografie  DSC_4958 DSC_4966 DSC_5009 DSC_5050 DSC_5074 DSC_5087 DSC_5092

Alte obiectivele vizitate: Castelul Huniazilor, pe care atunci l-am văzut prima oară și e chiar foarte intresant. Din păcate, nu am găsit decât niște poze de la exterior;

Castelul 2 OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Mănăstirea Prislop, unde erau o mulţime de oameni în pelerinaj la mormântului părintelui Arsenie Boca şi la chilia din stâncă a Sf. Ioan, de unde se pare că nu (mai) am poze;

Biserica din Densuş, ridicată pe urmele unei ruine din anticihitate și construită din pietre romane fasonate aduse la de la ruinele Ulpia Traiana Sarmisegetusa, aflată în apropiere. Vizitată de numeroși turiști datorită istoricului și aspectului său neobișnuit pentru o biserică, aceasta a fost propusă pentru a fi inclusă în patrimoniul Unesco.

DSC_5168 DSC_5170 DSC_5171 DSC_5173 DSC_5185

Ultimul obiectiv turistic, Cheile Crivadiei, ne-a rămas în amintire drept locul unde adâncimea apei prin care trebuia să trecem era foarte diferită în funcție de cine o măsura: o persoană de 1,80 m sau una de 1,60 m. Oricum, a fost distractiv și spectaculos și mi-ar plăcea să mai ajung din nou pe acolo într-o zi.

DSC_5196 DSC_5198

Cam ăsta a fost periplul nostru: diversificat și bogat, deși neprogramat, relaxant și frumos, deși un pic obositor, în mod clar memorabil și de repetat.

În curând, o să povestesc despre concediul din 2014, care a însemnat un circuit prin Apuseni, Maramureș, Bucovina și Nordul Moldovei.

Alte articole (nu neapărat similare)

2 Comments

Filed under Călătorii

2 Responses to Ţara Zarandului şi Ţara Haţegului

  1. Bozgoru'

    Tin minte ca in anul ala si noi am fost in Tara Hategului, unde m-am enervat eu de monstruozitatea (asa mi se pare mie) de biserica de la Densus… Inceputurile Kitch-ului in Romanica, zic eu.
    Altfel, frumoasa zona, buni virsli si pastravii la gratar, dar si voi rezistenti !!!

    • Hai că nu are turnulețe roșii, sclipici și simbolul dolarului pe ea. :p
      Da, superbă zonă. Cât despre virșli, tocmai am primit cadou aseară, de la Costești, lângă Sarmisegetusa.
      🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *