Detectiv fără voie

Sfârșit de an, vacanță (mă rog, un fel de, pentru că tot am lucrat, dar la traducerile de carte, care-s o muncă plăcută, așa că nu prea se pune!), călătorii ca să petrecem sărbătorile în familie și, inevitabil, drumuri cu trenul, prin umare, timp berechet pentru citit. Am avut chef numai de lecturi ușoare și distractive, așa că m-am delectat cu mistere, dispariții, crime și enigme ce se cereau dezlegate, situații-limită și povești de amor în fundal. Le-am încadrat pe toate în categoria „Detectiv fără voie” și o să explic mai jos de ce.

Grădina uitată, de Kate Morton, Editura Humanitas, colecția Raftul Denisei, traducere de Sînziana Dragoș 

Un mister care se întinde pe mai multe generații și continuă poveștile bine ascunse ale protagoniștilor, cu salturi în timp și schimbări de focus: Georgiana este fiica iubită a unei familii de vază, care fuge cu iubitul ei marinar și-și reneagă familia; fiica lor, Eliza, povestitoare înăscută ce ajunge și autoare publicată peste ani, este nevoită să trăiască primii ani din viață în sărăcie și umilințe împreună cu fratele ei geamăn, după care este dusă înapoi în sânul familiei extinse, unde descoperă nu numai o grădină magică, dar și prietenia cu verișoara ei; în paralel, aflăm povestea lui Nell, o fetiță descoperită singură pe un chei din Australia după o călătorie îndelungată cu vaporul și adoptată de căpitanul portului; și, în fine, Cassandra, nepoata lui Nell, este cea care va face călătoria inițiatică înapoi în Anglia, unde va deveni detectivă fără voie și va descâlci ițele unor povești complicate de familie. Bineînțeles că această călătorie va fi un prilej nu numai pentru a-și afla originile, ci și pentru a se împăca cu propriul trecut și a începe o viață nouă. Deși cam telenovelistă și siropoasă pentru gustul meu (mai ales la final :)), mi s-a părut destul de simpatică și am citit-o cu plăcere.

Six Years by Harlan CobenSix Years, de Harlan Coben, Orion, 2013

După o vânzătoare de antichități, a venit rolul unui profesor universitar să facă pe detectivul: Jake Fisher este o combinație foarte practică (și cam neverosimilă) de creier, mușchi și sensibilitate, care, după șase ani de suferință după pierderea femeii iubite în favoarea altuia, pleacă în căutarea ei, convins că aceasta este în pericol. Găsește astfel tot felul de nepotriviri în poveștile care i se servesc și descoperă o rețea de oameni bine-intenționați și hotărâți care îi tot pun bețe-n roate. Nici mafioții nu lipsesc, așa că avem parte și de bătăi, amenințări, răpiri, arme și crime. Fără să fie vreo capodoperă, e totuși antrenantă, amuzantă și relaxantă, numai bună de citit într-un weekend friguros sau… când aveți chef de așa ceva.

Death Turns a Trick, Julie SmithDeath Turns a Trick, de Julie Smith, booksBnimble, 2012

M-am procopsit cu cartea asta demult, când era la ofertă (gratis) pe Amazon, dar până zilele trecute nu m-am atins de ea. Așteptam probabil un moment potrivit și ce alt moment poate fi mai potrivit decât o luni seara de vacanță, după ce te-ai întors acasă de prin vizitele de sărbători și poți, în sfârșit, să te ghemuiești cu o carte pe canapeaua preferată?

Volumul e primul dintr-o serie ce o are ca protagonistă pe Rebecca Schwartz, o avocată evreică simpatică și amuzantă, care se trezește implicată într-o situație complicată cu iz de scandal politic: în apartamentul ei are loc o crimă (uciderea unei prostituate), pentru care este acuzat chiar iubitul ei și de care, se pare, nu este străin nici unchiul preferat. Prin urmare, aceasta face propria investigație, cu ajutorului surorii ei, al unui jurnalist drăguț, dar nu și al poliției, pentru a afla adevărul și a-i disculpa pe cei dragi. Am citit-o cu mai multă plăcere și mai multe râsete decât pe precedenta și chiar mă bate gândul să caut și alte cărți din aceeași serie sau de aceeași autoare.

ramas-bun-pentru-vecieRămas bun pentru vecie, de Raymond Chandler, Editura Univers, Colecție Enigma, 1997, traducere de Anda Teodorescu

După atâția „amatori”, m-am gândit că e timpul și pentru un detectiv de meserie, așa că m-am îndreptat spre clasici. Ăsta chiar e un roman tipic cu veșnicul detectiv morocănos, dur și cinic, dar și bun la suflet, șmecher, cu replicile la el (sau, cel puțin, așa crede el) și cu aerul de Humphrey Bogart în balonzaid și pălărie. Abia am citit câteva capitole, dar pare o lectură numai bună pentru relaxare și vacanță, care să completeze seria de mai sus. Dacă nu-mi trece dispoziția asta nici după așa un clasic, probabil mai atac un roman de Liza Marklund. 🙂

Voi cu ce vă delectați zilele astea?

Alte articole (nu neapărat similare)

3 Comments

Filed under Lecturi, Recenzii

3 Responses to Detectiv fără voie

  1. Octavian Brânzei

    În Rămas bun pentru vecie se află replica aceea: „Bei ceva şi o vreme totul merge mai bine. Dar preţul creşte şi apoi există şi ziua aceea în care nu mai primeşti în schimb decît greaţă”? O citez din memorie. Ştiu sigur că într-un roman al lui Chandler – mie îmi plac mult romanele lui cu Marlow pentru atmosfera de tristeţe endemică, exact ca în romanele lui Simenon cu Maigret, doar că nesfîrşita tristeţe din romanele lui Simenon se pierde la traducere, ceea ce nu se întîmplă la Chandler. Chiar, cine a tradus cartea? Pe vreme cînd am citit-o eu (să tot fie vreo 30 de ani) nu prea eram interesat de numele traducătorilor…
    🙂
    Eu încerc să mă delectez cu Marţianul da’ din cauza traducerii nu prea reuşesc… 🙁

  2. Octavian Brânzei

    Stai! Cred că am omis ceva: „Dar preţul creşte şi în schimbul său primeşti în fiecare zi tot mai puţin şi apoi eixstă şi ziua aceea în care nu mai primeşti nimic, decît greaţă”. Mai degrabă aşa.

  3. 🙂 Nu-mi aduc aminte replica asta, dar e posibil să fi fost pe acolo. N-am reușit să citesc decât jumătate, m-a cam plictisit … în plus, are niște replici în scenele de confruntare care m-au dat gata (era una cu un popândău parcă, n-o găsesc acum). 😀 Cine vorbește așa?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *