Ce am mai citit (1)

Poate ați observat că în ultima vreme nu am mai scris nici despre cărțile citite, nici despre călătoriile mele, ci mai mult niște reflecții de ordin general. Motivul principal ar fi că nu prea am mai avut timp să-mi adun gândurile (și pozele) suficient cât să le fac publice. Încerc acum să trec în revistă niște titluri și, sper, într-o postare separată, și niște locuri.

Reflections in a Golden Eye, de Carson McCullers, Penguin Books, 2001

reflections-in-a-golden-eyeRomanul lui Carson McCullers  este plasat într-o tabără militară din sudul Americii și abordează teme precum singurătatea, izolarea socială, dorințele neîmpărtășite, orientarea sexuală, pasiunea și ura. Cele șase personaje se luptă cu demonii proprii, care nu le lasă să-și găsească locul și împlinirea: Căpitanul Penderton, deși căsătorit cu frumoasa Leonora, nu simte niciun pic de atracție față de aceasta și devine obsedat de soldatul Ellgee Williams; Leonora își petrece timpul călărind și având o aventură cu vecinul lor, Maiorul Langdon; Langdon este înstrăinat de soția lui după pierderea unui copil și boala care se agravează a acesteia; soția lui, Alison, mi s-a părut personajul cel mai dramatic din tot romanul, înstrăinată, suferindă fizic și psihic, până la punctul depresiei și al automutilării, visând să-și părăsească soțul despre care știe că o înșeală cu Leonora, dar neavând niciodată curajul și mijloacele, redusă la o martoră fără credibilitate și o internată într-un azil. Anacleto, filipinezul care are grijă de ea, e singurul ei prieten și singura alinare; în fine, Ellgee Williams, soldatul ciudat și neadaptat, care le dă târcoale și-i pândește din umbră, fascinat de Leonora, fără să știe că, la rândul său, a trezit pasiuni nebănuite camuflate în ură din partea căpitanului.

Un roman care vorbește despre singurătate, neadaptare și, chiar dacă discret, despre homosexualitate, în care simți chinurile personajelor și dorința lor de a găsi o scăpare, în care dragostea și ura se confundă și tragedia e chiar după colț. Memorabilă este scena în care căpitanul scapă de sub control calul Leonorei, pe care nu v-o povestesc, pentru că trebuie citită, este de o intensitate maximă. Vă recomand să vedeți și filmul, cu Elizabeth Taylor și Marlon Brando în două dintre rolurile principale. (De altfel, eu mi-am dat seama la începutul cărții că mi se părea cunoscută și așa mi-am adus aminte că văzusem filmul demult. Mai țineam minte și scena de la începutul filmului, cu Elizabeth Taylor goală, sfidându-l pe Brando).

Era să fiu eu / There But For The, de Ali Smith, Editura Univers, 2014, traducere din engleză de Carmen Scarlet

Era sa fiu euPe scurt, cartea asta mi s-a părut foarte ciudată și deșteaptă și, mai ales, o provocare pentru traducătoare. Cele patru cuvinte din titlu tronează peste cele patru părți ale romanului, care redau perspectivele a patru personaje diferite, iar povestirea de la începutul romanului nu are sens decât după ce ai ajuns la final, ceea ce îi dă o structură circulară și unifică toate părțile, poveștile și personajele.

Subiectul în sine este ciudat: un bărbat, Miles, este invitat la cină la o familie pe care nu o cunoaște, de un bărbat pe care abia l-a întâlnit, Mark, acolo se retrage la un moment dat, înainte de desert și se închide în camera de oaspeți, de unde nu mai iese cu lunile, aparent fără vreun motiv sau vreo explicație. Situația aceasta, oricât de neverosimilă ar fi, ia o amploare mediatică de care familia Lee, gazda, devine dependentă, și este și un pretext pentru a introduce cele patru personaje „reale” (reale, pentru că Miles apare foarte puțin ca personaj, numai la început și la sfârșit, în rest este mai mult invocat și servește ca liant între celelalte personaje): Anna, o femeie care îl cunoscuse demult și care este chemată să îl convingă să iasă din cameră; Mark, cel care îl dusese ca invitat la familia Lee, o bătrână bolnavă care trăiește din amintiri și Brooke, o fetiță „deșteptissimă”.

Cele patru povești se întrepătrund, dar cu stiluri diferite, singura constantă fiind jocul de cuvinte, plăcerea de a jongla cu limbajul, de a face calambururi și glume, un deliciu pentru cititor, dar și (îmi imaginez) o mare dificultate pentru traducător. Nevoia de solitudine, dependența de mediatizare, suferința pricinuită de moartea cuiva drag, deruta și singurătatea, bătrânețea și boala, inteligența precoce și ostracizarea pe care o provoacă sunt numai câteva din ideile care se desprind. Mi-a plăcut ideea că, la un moment dat, deși ușa camerei este deschisă de luni de zile, nimeni nu o mai încearcă. Singurătatea dorită și asumată devine impusă de ceilalți.

O carte extraordinară (de altfel, autoarea a ajuns de două ori pe lista scurtă pentru Man Booker Prize și a câștigat alte premii importante), pe care simt nevoia să o recitesc și sper să am în curând versiunea în engleză.

Cărarea cuiburilor de păianjen, de Italo Calvino, Editura Allfa, 2012, traducere din italiană de Oana Boșca-Mălin

cararea-cuiburilor-de-paianjen-produs_imagineVreau de ceva timp să citesc Dacă într-o noapte de iarnă un călător, de același autor, dar pentru că încă nu o am, între timp am împrumutat cartea de față. Este romanul său de debut (1947) și tratează tema războiului, din perspectiva unui copil descurcăreț și șmecheraș, Pin.

Abia am început-o și am cam citit din ea pe apucate, dar am găsit un citat care mi-a plăcut și pe care vreau să-l notez aici:

Oamenii mari sunt o rasă fățarnică și trădătoare, nu au în ochi seriozitatea aceea teribilă a copiilor când se joacă, și cu toate astea, au și adulții jocurile lor, tot mai serioase, un joc ascuns într-un altul, de nu înțelegi niciodată care e cel adevărat. Mai întâi părea că cei de la cârciumă joacă alături de necunoscut, împotriva neamțului, acum joacă singuri împotriva necunoscutului, nu te poți încrede niciodată (în) vorbele lor.

 Probabil o să revin cu impresii când o s-o termin, dacă o să am răgaz de lectură săptămâna asta, ceea ce vă doresc și vouă.

10 Comments

Filed under Citate, Lecturi, Recenzii

10 Responses to Ce am mai citit (1)

  1. Pingback: Pledoarie pentru munte | Cărți și călătorii

  2. Vintura Cristina

    Era sa fiu eu, mi-a atras atentia, o voi adauga pe lista mea de carti in asteptare. Imi plac cartile ciudate!

  3. Anca Ciochina

    Interesante cărţi, le-am trecut pe lista de lectură. Însă adevăratul motiv pentru care comentez este că voiam să îţi spun că am deschis acest articol din newsletter, acum ştiu de unde este şi are şi un început al articolului şi titlul, motiv pentru care (cred că ăsta este motivul) nu a mai intrat în spam. Totuşu, îmi apare, când îl deschid, mesajul „Este posibil ca acest mesaj să nu fi fost trimis de: deepbluesunshine@gmail.com Aflaţi mai multe Semnalaţi activitatea de tip phishing”.

  4. Pingback: Prin blogosfera literară (16 – 29 martie 2015) | Recenzii filme si carti

  5. Pingback: Divergența e singurătate, dar era să fiu eu pe bicicletă | Cărți și călătorii

  6. Pingback: 10 cărți preferate din 2015 | Cărți și călătorii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *