Caietul Mayei, de Isabel Allende

Caietul Mayei, de Isabel Allende, Humanitas Fiction 2013, traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu

„Caietul Mayei” este o carte dură şi frumoasă în acelaşi timp: dură prin lumea evocată de Maya – violuri, droguri, dependenţi de droguri, mafioţi, prostituţie, poliţişti corupţi şi cerşetori; frumoasă prin mesajul pe care îl transmite, prin puterea vindecării de sine şi a celor dragi.

Maya Vidal este fiica unui pilot chilian şi a unei „prinţese scandinave”, care o lasă în grija bunicilor. Răsfăţată de bunicul Popo şi crescută în lumea colorată şi activă a bunicii Nini, Maya ajunge o adolescentă independentă şi rebelă, pe care moartea iubitului ei bunic o aruncă în abis. De la machiajul şi hainele în stilul gotic, de la şantajarea corupătorilor de minori şi traficul de droguri printre liceeni într-un anturaj dubios, Maya ajunge la un centru de corecţie din care evadează, este violată de un şofer libidinos şi racolată de un traficant de droguri din Los Angeles, unde începe o perioadă sumbră pentru ea. Dependentă de droguri, făcând trafic pentru şeful ei, fără alţi prieteni în afară de un puşti dependent, la rândul lui, departe de familie, Maya se afundă din ce în ce mai tare până când asociaţii şefului ei îl ucid şi o vânează şi pe ea, miza fiind milioane de bani falşi şi matriţele lor.

Ajunsă cerşetoare, făcând orice pentru o injecţie cu „otrava albă”, lipsită de voinţa de a se ridica din prăpastie, Maya este până la urmă ajutată de Freddy şi de o negresă inimoasă să-şi regăsească drumul spre casă. Pentru a-şi proteja nepoata, Nini o trimite departe, în Chile, lumea din care plecase de atâta vreme şi care ascundea trecutul ei.

Isabel Allende împleteşte, ca de obicei, realitatea lumii chiliene, marcată de lovitura militară care a înlăturat regimul lui Allende şi a instaurat dictatura lui Pinochet şi abuzurile ce au urmat, cu magia tradiţiilor şi credinţelor unui popor pitoresc. Insula pe care îşi găseşte Maya refugiu, cu oamenii ei fermecători, cu viaţa ce se desfăşoară parcă într-o altă dimensiune spaţială şi temporală, departe de tot zbuciumul trăit de ea până atunci, deşi nu lipsită de probleme, este spaţiul perfect în care ea să-şi găsească vindecarea.

În Chiloé, Maya găseşte o a doua familie în Manuel şi Blanca şi tot acolo descoperă dragostea fizică şi sufletească pentru prima dată în viaţă alături de Daniel, un turist care nu numai că o marchează profund, dar este şi un semn de normalitate în noua ei viaţă. Recuperată fizic şi psihic, Maya simte că este momentul să răsplătească bunătatea gazdei ei şi îl ajută pe Manuel, care se dovedeşte a fi adevăratul ei bunic, o fostă iubire a lui Nini, să-şi învingă fricile din trecut.

Romanul lui Isabel Allende te înfăşoară în atmosfera sa tipică şi te face să râzi şi să plângi, să-ţi pui întrebări şi să-i îndrăgeşti personajele, iar vocea Mayei este sinceră şi autoironică, tipică pentru o adolescentă rebelă şi, totuşi, încărcată de experienţele care au maturizat-o timpuriu. Citind, te transporţi în lumea molcomă şi generoasă din Chiloé, te vindeci odată cu Maya de coşmarul drogurilor şi al prostituţiei, înveţi să iubeşti şi să te laşi iubit şi… să râzi.

Alte articole (nu neapărat similare)

4 Comments

Filed under Lecturi, Recenzii

4 Responses to Caietul Mayei, de Isabel Allende

  1. am citit doar Casa Spiritelor in spaniola si abia astept sa o citesc si pe asta

  2. Pingback: Armele secrete ale lui Julio Cortazar | Cărți și călătorii

  3. Pingback: POLONEZII ÎN CĂRŢI: Isabel Allende ”Caietul Maiei” – POLONISTICA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *